Mini vacanta de 1 mai 2018
Cum ziua de 1 mai a picat martea, majoritatea au avut si ziua de luni libera, combinate si cu zilele de sambata si duminica, țac pac a iesit de-o mini vacanta de 4 zile.
Miercuri seara ne-am hotarat si sambata dimineata la ora, nu conteaza, am plecat.
Prima destinatie fiind Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor sau al Huniazilor. Denis nu l-a vizitat si acum era momentul ideal sa o faca.
Inainte sa intram la castel, inainte de pod pe partea dreapta era un punct de atractie si anume "Camera de tortura". Un mini muzeu cu obiecte de tortura si manechine. Interesant si totodata infiorator, pare ireal ca asa ceva chiar s-a intamplat!
Dupa care am vizitat si castelul. Impresionant si frumos, merita vizitat.
Urmatoarea oprire a fost la Castelul de lut din Valea Zanelor unde peisajul este rupt ca dintr-o poveste. N-am odihnit putin la umbra, am facut cateva poze(enorm de multe), am admirat preturile extrem de mari(Denis chiar a gustat putin) si pe final pot spune ca a meritat, este frumos si linistit.
I-am propus lui Denis o afacere, daca se lasa pozat la Castelul de lut, mergem si pe muntii aia cu zapada care se vad in fata, pe Transfagarasan. A acceptat instant! Fuck! Acum trebuie sa-l ducem, altfel ne penalizeaza cu 1000lei :))
Din pacate drumul era inchis, dar asta nu era o surpriza. Macar a mancat Denis cea mai buna mancare din lume, bulz! Bulgare de mamaliga cu cas in interior, copt pe gratar si cu smantana de la mama ei de acasa deasupra. Chiar a fost foarte bun. Am mai facut vreo 2-3 poze si ne-am carat.
Pe drum spreFagaras masina s-a gandit sa ne faca o surpriza( nu prea, aproape ca ma asteptam) si ne-a lasat in drum, ba chiar pe camp. A sarit un furtun de la sistemul de racire a motorului si am fiert motorul. Din fericire, am oprit la timp si exceptand putina mizerie pe maini, facut autostopul pana la primul peco de unde am cumparat apa si spaima pe care a tras-o Mona, a fost ok, doar ca am intarziat grav, am ajuns noaptea in Bran.
Am ajuns la Vampire Camping din Bran unde a trebuit sa montam cortul pe intuneric. Noroc ca unii au leduri in far si pot lasa farurile aprinse 2 ore fara sa se streseze ca se descaca bateria. Oricum, nu este deloc placut sa o faci pe intuneric. Nu mai punem ca n-am mai avut timp sa cumparam o pompa pentru a umfla saltelele, asa ca "patul" a fost cam tare in prima noapte.
A venit si dimineata care ne-a intampinat cu un soare frumos si cam racoare afara. La 10 metri se auzea sursurul unui rau, sunetul pasarelelor, linistea apasatoare... pur si simplu minunat. Am admirat putin peisajul dupa care am mers la Mega Image de unde am cumparat mancare, cartofi prajiti, piept de pui si copanele la gratar. Stiam de acum 3 ani ca este foarte gustos.
Dupa care ne-am indreptat spre Rasnov unde urma sa vizitam Dino Parc. O locatie ideala pentru copii, pierzi usor 2-3 ore pe acolo. Denis a vrut neaparat sa-si infranga frica de a parcurge traseul de la inaltime, cel pe care in urma cu vreo 3 ani nu a reusit nici sa-l inceapa. Si a reusit! Desi a avut emotii enorme si morcovul infipt foarte adanc! La final ii batea inima la foc automat :)
Spre seara am fost nevoiti sa mergem pana in Brasov la Decathlon ca sa cumparam o pompa sa umflam saltelele, chiar voiam sa dormim pe ceva moale in seara asta. Am achizitionat pompa si rupti de foame fiind, la recomandarea lui Gyuri am aterizat la Pizzeria Bada-Bing unde pot spune ca am mancat una dintre cele mai gustoase pizza! A fost bun si papanasul, am degustat altele muult mai bune.
In sfarsit am dormit pe o saltea moale, chiar a fost bine.
Ne-am trezit de dimineata pregatiti sa mergem la Busteni ca sa urcam cu telecabina sus la Babe. Nici n-am mancat, ne-am grabit ca sa ajungem cat mai deveme sa prindem o coada decenta la telecabina. Valea Prahovei, renumitele deplasari bara la bara... Neimportant in ce directie mergi, viteza de deplasare este aproape la fel de rapida ca si mersul pe jos.
Si in final am ajuns la telecabina, coada foarte decenta, minim 3 ore. Ma f** in ele Babe!
Ne-am plimbat vreo 20 minute prin Busteni, am mancat ceva la un restaurant, Denis a baut un "smothie" si a precizat ca uraste kiwi, am facut cateva cumparaturi.
Neavand efectiv ce sa face, am mers la Castelul Peles, satui pana peste cap de el. Nu sa-l vizitam, doar sa atarnam undeva ca sa avem de unde sa ne intoarcem la Bran. Am facut o tona de poze, din plictiseala.
La intoartcere spre Bran am filmat mizeria de drumuri pe care le avem in tara asta... Este pe aceasta portiune de drum. Dinspre Predeal se vedea aceiasi coada interminabila de masini.
Am intrat in Bran si desi Waze mi-a zis ca cei 960m ii facem in 6 minute, a durat fix 10 minute...
filmarea cu coada
Ne-a lovit putin foamea, in Bran cozi peste tot prin centru. Am vazut un panou cu ceva restaurant cu specific italian si ne-am dus acolo sa mancam. Liniste, deloc aglomerat, foarte buna mancarea dar ne-a si julit putin la buzunar. Eu am ales bruschete din tot acel meniu stufos.
In drum spre camping ne-am adus aminte de "sombreros".. Simteam ca pocnim dar tot ne-am luat o portie, doar eu si Denis. Evident, n-am putut manca tot(ne-a ajutat si Mona), chiar daca era foarte bun, pur si simplu nu mai era loc.
Si gata seara, ne-am intors la cort ca sa ne odihnim pentru ca a doua zi urma sa impachetam si ne caram spre casa. Cum sa nu, numai de casa nu ne ardea noua, am mers din nou spre Transfagarasan cu intentia de a urca telecabina pana sus la Balea Lac.
A fost decenta coada, aproximativ 30-40 minute am stat la rand. A fost pur si simplu bestial! Superb!
Si cam gata. Ne-am carat acasa. MAI VREM!
Miercuri seara ne-am hotarat si sambata dimineata la ora, nu conteaza, am plecat.
Prima destinatie fiind Castelul Hunedoarei, numit și Castelul Corvinilor sau al Huniazilor. Denis nu l-a vizitat si acum era momentul ideal sa o faca.
Inainte sa intram la castel, inainte de pod pe partea dreapta era un punct de atractie si anume "Camera de tortura". Un mini muzeu cu obiecte de tortura si manechine. Interesant si totodata infiorator, pare ireal ca asa ceva chiar s-a intamplat!
Dupa care am vizitat si castelul. Impresionant si frumos, merita vizitat.
Urmatoarea oprire a fost la Castelul de lut din Valea Zanelor unde peisajul este rupt ca dintr-o poveste. N-am odihnit putin la umbra, am facut cateva poze(enorm de multe), am admirat preturile extrem de mari(Denis chiar a gustat putin) si pe final pot spune ca a meritat, este frumos si linistit.
I-am propus lui Denis o afacere, daca se lasa pozat la Castelul de lut, mergem si pe muntii aia cu zapada care se vad in fata, pe Transfagarasan. A acceptat instant! Fuck! Acum trebuie sa-l ducem, altfel ne penalizeaza cu 1000lei :))
Din pacate drumul era inchis, dar asta nu era o surpriza. Macar a mancat Denis cea mai buna mancare din lume, bulz! Bulgare de mamaliga cu cas in interior, copt pe gratar si cu smantana de la mama ei de acasa deasupra. Chiar a fost foarte bun. Am mai facut vreo 2-3 poze si ne-am carat.
Pe drum spreFagaras masina s-a gandit sa ne faca o surpriza( nu prea, aproape ca ma asteptam) si ne-a lasat in drum, ba chiar pe camp. A sarit un furtun de la sistemul de racire a motorului si am fiert motorul. Din fericire, am oprit la timp si exceptand putina mizerie pe maini, facut autostopul pana la primul peco de unde am cumparat apa si spaima pe care a tras-o Mona, a fost ok, doar ca am intarziat grav, am ajuns noaptea in Bran.
Am ajuns la Vampire Camping din Bran unde a trebuit sa montam cortul pe intuneric. Noroc ca unii au leduri in far si pot lasa farurile aprinse 2 ore fara sa se streseze ca se descaca bateria. Oricum, nu este deloc placut sa o faci pe intuneric. Nu mai punem ca n-am mai avut timp sa cumparam o pompa pentru a umfla saltelele, asa ca "patul" a fost cam tare in prima noapte.
A venit si dimineata care ne-a intampinat cu un soare frumos si cam racoare afara. La 10 metri se auzea sursurul unui rau, sunetul pasarelelor, linistea apasatoare... pur si simplu minunat. Am admirat putin peisajul dupa care am mers la Mega Image de unde am cumparat mancare, cartofi prajiti, piept de pui si copanele la gratar. Stiam de acum 3 ani ca este foarte gustos.
Dupa care ne-am indreptat spre Rasnov unde urma sa vizitam Dino Parc. O locatie ideala pentru copii, pierzi usor 2-3 ore pe acolo. Denis a vrut neaparat sa-si infranga frica de a parcurge traseul de la inaltime, cel pe care in urma cu vreo 3 ani nu a reusit nici sa-l inceapa. Si a reusit! Desi a avut emotii enorme si morcovul infipt foarte adanc! La final ii batea inima la foc automat :)
Spre seara am fost nevoiti sa mergem pana in Brasov la Decathlon ca sa cumparam o pompa sa umflam saltelele, chiar voiam sa dormim pe ceva moale in seara asta. Am achizitionat pompa si rupti de foame fiind, la recomandarea lui Gyuri am aterizat la Pizzeria Bada-Bing unde pot spune ca am mancat una dintre cele mai gustoase pizza! A fost bun si papanasul, am degustat altele muult mai bune.
In sfarsit am dormit pe o saltea moale, chiar a fost bine.
Ne-am trezit de dimineata pregatiti sa mergem la Busteni ca sa urcam cu telecabina sus la Babe. Nici n-am mancat, ne-am grabit ca sa ajungem cat mai deveme sa prindem o coada decenta la telecabina. Valea Prahovei, renumitele deplasari bara la bara... Neimportant in ce directie mergi, viteza de deplasare este aproape la fel de rapida ca si mersul pe jos.
Si in final am ajuns la telecabina, coada foarte decenta, minim 3 ore. Ma f** in ele Babe!
Ne-am plimbat vreo 20 minute prin Busteni, am mancat ceva la un restaurant, Denis a baut un "smothie" si a precizat ca uraste kiwi, am facut cateva cumparaturi.
Neavand efectiv ce sa face, am mers la Castelul Peles, satui pana peste cap de el. Nu sa-l vizitam, doar sa atarnam undeva ca sa avem de unde sa ne intoarcem la Bran. Am facut o tona de poze, din plictiseala.
La intoartcere spre Bran am filmat mizeria de drumuri pe care le avem in tara asta... Este pe aceasta portiune de drum. Dinspre Predeal se vedea aceiasi coada interminabila de masini.
Am intrat in Bran si desi Waze mi-a zis ca cei 960m ii facem in 6 minute, a durat fix 10 minute...
filmarea cu coada
Ne-a lovit putin foamea, in Bran cozi peste tot prin centru. Am vazut un panou cu ceva restaurant cu specific italian si ne-am dus acolo sa mancam. Liniste, deloc aglomerat, foarte buna mancarea dar ne-a si julit putin la buzunar. Eu am ales bruschete din tot acel meniu stufos.
In drum spre camping ne-am adus aminte de "sombreros".. Simteam ca pocnim dar tot ne-am luat o portie, doar eu si Denis. Evident, n-am putut manca tot(ne-a ajutat si Mona), chiar daca era foarte bun, pur si simplu nu mai era loc.
Si gata seara, ne-am intors la cort ca sa ne odihnim pentru ca a doua zi urma sa impachetam si ne caram spre casa. Cum sa nu, numai de casa nu ne ardea noua, am mers din nou spre Transfagarasan cu intentia de a urca telecabina pana sus la Balea Lac.
A fost decenta coada, aproximativ 30-40 minute am stat la rand. A fost pur si simplu bestial! Superb!
Si cam gata. Ne-am carat acasa. MAI VREM!
